Instincte

qbankIn articolul trecut am abordat modalitatea in care luam decizii rational, sau cel putin am incercat sa fac asta. Si am incercat sa structurez cat mai bine cu putina textul. Adevarul e ca tema nu este usor abordabila. Este abstracta. Este seaca. Este rece si la obiect si doar sa zicem ca implica si multe notiuni cu care nu ati mai intrat in contact pana acum. Si asta pentru ca nicaieri nu suntem invatati cum sa luam decizii mai bune si sa le punem in aplicare cat mai bine… Nu invatam in primul rand unde ar trebui sa fim invatati – in scoala.

De ce? Citeste mai departe

Anunțuri

Sacrificii

qbankIn articolele trecute v-am vorbit despre mentalitatea de invingator, despre determinare si despre hotarare. Si v-am demonstrat cat de putin stiu sa scriu corect. Sau, mai precis, cat de bine imi corectez propriile articole. Azi vreau sa va vorbesc despre planuri strategice/ tactice si despre sacrificii si tempo.

Pentru cei care au pus mana vreodata pe o carte de tactica si strategie de sah sau razboi, notiunile acestea o sa va fie familiare;dar presupun ca nu toata lumea are astfel de indeledniciri in timpul liber. De ce am ales aceasta tema? Citeste mai departe

As putea…

qbankAs putea sa va vorbesc despre mine si ce vreau eu de la viata, as putea sa va vorbesc si sa va spun de ce plec, as putea sa ma iau de voi care va pretati la atacuri personale cand nu aveti si voi curaj si initiativa… as putea sa fac multe… dar nu o voi face. Pentru ca undeva, de mult in trecutul meu personal am hotarat ca nu voi renunta la a fi ceea ce sunt si pot fi de dragul turmei si a spiritului oilor albe. Asa ca voi face ce pot si va voi lasa cu frustrarile proprii si personale… intr-un fel aveti si voi dreptate – daca nu ma atacati nu sunteti in stare sa va explicati pasivitatea si lipsa de initiativa. O sa fiu exact cum sunt – nepasator la critici neconstructive – o sa ziceti ca am o atitudine superioara, o sa ziceti ca sunt fals sau whatever… nu imi pasa. Nu va place, nimeni nu va obliga sa cititi. Eu nu sunt cine sunt de dragul nimanui 🙂 .

Iar daca scriu am motivele mele proprii si personale. Poate imi da o satisfactie, poate imi linisteste partea din mine care nu ar vrea sa plece, poate ca simt nevoia sa ma exprim… nu stiu si nu o sa caut explicatii prea multe. Dar, precum si in orice alta situatie, pentru oricine, tot ce fac, fac din motive personale – deci egoiste (desi asta e un lucru care sunt putini care ar fi in stare sa-l recunoasca). Intr-un fel sau altul ma simt mai bine. Si daca as sta sa va raspund la fel de personal cat a-ti ati facut-o… as lua discutia mult prea in serios si nu mi-ar mai face aceeasi placere. Asa ca cine simte vreo placere citind ce scriu, sa continue sa citeasca… cui nu… stiti continuarea.

Bun, acum ca am rezolvat intr-un fel sau altul problemele administrative – sa trecem la oile noastre. Va vorbeam data trecuta de mentalitate de invingator. Cred ca ce v-am spus s-ar putea rezuma prin ce zicea Generalul Patton – „ Esti numai infrant daca recunosti asta. Deci – nu o face. „Invingatorii nu renunta la ce vor si ce au hotarat. Toate ar fi bune si frumoase, si probabil si nazistii ar fi castigat al doilea razboi mondial, daca era numai de hotarare. NU este numai de determinare, dar daca nu continui sa incerci – sansele sunt zero – e ca si cand nu joci la lotto – cum sa castigi ceva?

Citeste mai departe

Mentalitati

qbankData trecuta va vorbeam despre propaganda nationalista exagerata, care, in opinia mea, este una din cauzele principale pentru care romanii ignora anumite aspecte ale realitatii si se complac in a fi pioni in jocul altora de sah – si pionii, se stie, 🙂 sunt piese de sacrificiu – . Cu toate acestea, multi dintre noi ne-am dat seama ca e ceva in neregula cu tarisoara noastra si felul in care se fac lucrurile aici.

Si cu aceasta ocazie vreau sa va multumesc pentru replyuri la micul meu articol – le-am citit, multa pasiune, multa suferita… si ar fi foarte multe de spus pe tema – “ce urasc in Romania”… dar, nu vreau ca aceasta mica bucatica de blog sa devina un alt loc de vaicareala, ci vreau sa fie un loc in care sa va ofer parte din perspectiva si mentalitatea mea, o mentalitate care m-a facut sa ma simt intr-atat de strain printre ai mei, ca nu mai am solutie decat sa emigrez.

In acest mic articol vreau sa va vorbesc despre mentalitati – pentru ca dupa cum a spus Lavy, asta cred ca e primul lucru care ar trebui schimbat – si e si cel mai greu, pentru ca inseamna sa renunti la multe din credintele si sistemul tau de valori, sa renunti la acele puncte de reper care pana atunci te ghidau in luarea deciziilor, pentru altele noi .

Si problema cu sistemul de valori e ca e mostenit, de la parinti, rude, prieteni… si a adopta orice lucru care nu corespunde normelor grupului din care faci parte e un sacrilegiu si te duce sigur spre ostracizare, excluderea din grup si o viata singuratica – cel putin pana gasesti pe altcineva ca tine 🙂 – de aia e asa de greu sa se schimbe ceva la noi – pentru ca oricine se dovedeste a fi o oaie de alta culoare decat alba e marginalizat. 🙂

De aceea am ales sa si scriu aceste articole – pentru ca schimbarea de mentalitate vine incet si om cu om… si dupa o teorie a evolutiei cunoasterii – degeaba ai o idee grozava daca esti singurul care o stie si mori cu ea in tine – inchipuiti-vi-l pe Edisson, pe Einstein sau pe oricare om care a influentat gandirea umana, ca ar fi stat undeva in sihastrie… si acum ganditi-va cati oameni au avut idei extraordinare care s-au pierdut in negura vremii pentru ca nu au reusit sa le transmita mai departe…

Sa nu se inteleaga ca ma cred un extraordinar, sunt doar un om ca si voi, care insa a cautat sa se expuna la cat mai multe concepte… am citit, am vazut, am ascultat si de cand eram decat o jumatate de om am avut o curiozitate nesatula si o foame de informatie si de unele m-am atasat si am inceput sa le promovez – dar nu sunt eu care le-am gandit si vreau sa ajut doar la diseminarea lor – sau sa fiu combatut si sa fiu dus pe calea cea dreapta, in caz ca gresesc. Nu o sa zic niciodata ca e asa cum zic, ci doar asa aproximez eu realitatea 🙂

Dar am divagat si o sa fiu criticat de editorul meu, ca am depasit spatiul alocat. 🙂 Exista mai multe mentalitati
Citeste mai departe

Despre tara noastra… Romania… si despre oamenii care o populeaza

qbankAm fost invatati inca de pe bancile scolii, ca tara noastra e cea mai frumoasa, cea mai bogata, ca avem limba cea mai curate, oamenii cei mai destepti si stramosii cei mai viteji. Cati dintre noi, mai cred asta? Sa zicem, presupunand ca asa ar fi si nu e doar propaganda .Si va zic asta cu cel mai mare zambet ironic pe care mi-l pot abtine. Atunci de ce suntem aici? De ce una dintre cele mai mari tari ale Europei (oricum am lua-o suntem undeva in top ten la populatie si suprafata) – de ce suntem atat de slabi si totusi atat de plini de noi? Agricultura nu, industrie nu, turism NU, cercetare nu, transport public si infrastructura nu, armata nu, sistem sanitar nu – cultura nu… asta e unul din motivele principale pentru care eu si amicul meu, stapanul acestui blog, am fost si o sa mai fim, amical, prieteneste, la cutite. Si este unul, principalul motiv pentru care insist si starui sa plec spre tari… mai calde si… mai deschise in gandire.

Sa nu ma intelegeti gresit, nu zic ca nu ne-am avut partea noastra de bogatii naturale, de stramosi viteji si de participare la mare cultura si comunitate europeana… dar, din pruncie, am fost educati, presetati si ambalati sa avem numai gandirea ca suntem superiori… si nu suntem, nici pe departe… suntem doar un pai intr-u car cu fan si trebuie mereu sa ne demonstram valoarea si sa ne depasim limitele si sa ne atingem adevaratul potential. Si asta nu poate incepe decat cu o profunda schimbare a felului in care gandim si punem problema. Si in toata situatia asta, a avea niste avantaje conjuncturale si a ne infoia ca am avut, am facut si am dres, ca neam, ca ginte… este cel mai rau lucru pe care il putem face. Pentru ca ne dam scuze pentru a cere mai putin de la noi decat ar trebui – mai pe romaneste – ne culcam pe o ureche si ne complacem. Si nu e de loc bine. Pentru ca ajungem sa fim condusi de cine suntem condusi si sa traim cum traim – cu multi dintre noi intr-o stare de continua vaicareala si de a ne arunca dupa franturi de speranta si viata adevarata de pe o zi pe alta.

Eu zic ca a venit vremea sa cerem mai mult de la noi, de la cei cu care traim, cu care lucram , care ne conduc destinele si cei care ne invata si ne indruma. In viata, nu poti sa obtii mai mult decat iti propui, dar daca noi ne multumim numai cu jumatati de masura, nu o sa avem nici atata. E pacat. E pacat de tara asta si de toate avantajele noastre. E pacat pentru ca undeva, cineva a considerat ca e indeajuns si a tras o linie in nisip pe care nimeni nu mai vrea sa o treaca. Trecutul e trecut, prezentul prezent si suntem ceea ce facem. Si putem fi cu mult mai mult.

kaizen sign05

Special guest star!

qbankDe azi, in fiecare miercuri, pe blog o sa am un invitat special (acelasi in fiecare saptamana!) care va impartasi cu voi viziunea proprie despre viata in general.

Va scrie sub pseudonim si va ramane misteriosul invitat pana cand el va considera ca e timpul sa-si dezvaluie identitatea.

Articolele lui le veti identifica usor prin faptul ca vor aparea miercuri, la inceputul fiecarei postari va avea inserat un logo iar la sfarsit se va semna.

Ii urez bun venit in blogosfera, desi refuza inversunat sa-si faca propriul cont. 🙂

Va fi un pic diferit de ceea ce scriu eu, insa nu va reprezenta opusul meu. Mergem in aceeasi directie, chiar daca pe carari putin diferite.

kaizen sign05