Cum era sa bat un functionar public

Era intr-o vineri. Am mers la *** (institutie publica de stat) sa rezolvam ceva treburi. Am aflat ca trebuia sa inchidem un dosar facand un alt dosar, astfel ca statul sa ne dea niste bani pe care eram indreptatiti sa-i luam. Dar cum statul face orice numai sa nu-ti dea niciun ban, ne-am trezit ca mai trebuia un dosar cu „cateva” hartii la el. A… si totul pana marti, ca atunci expirau cele 60 de zile de care nu ne spusese nimeni nimic. Mai era timp. Luni insa trebuia sa plecam la Bucuresti si am fi vrut sa rezolvam problema vineri.

Sotia a primit un fluturas cu actele necesare inchiderii dosarului. Printre copii de buletine si alte hartii usor de procurat se afla insa si o copie dupa cartea de munca. Asta era singura care ne mai lipsea de la dosar iar daca rezolvam cu asta dosarul putea fi inchis.
Pentru cartea de munca am mers la ITM. Vineri nu au program cu publicul, asa ca am lasat-o pe luni.

Luni a inceput distractia…

Ne-am invoit de la serviciu, si eu si sotia si am pornit intru rezolvarea cazului. Am strabatut cei 20 de km dintre Gugesti si Focsani cu zambetul pe buze, crezand ca pana-n pranz o sa terminam treaba.

La ITM am terminat peste asteptari (credeam ca o sa dureze mai mult), in jumatate de ora aveam si copia dupa cartea de munca. Mi s-a parut mie ca totul s-a desfasurat prea repede si am anticipat ca la *** o sa dureze mai mult.

La *** am fost anuntati  ca pe fiecare foaie (copie) de pe cartea de munca trebuie semnatura si stampila angajatorului… si data!

Drum la Gugesti, 20km, pune semnaturi, stampile si data. Inapoi la Focsani, am gresit si ne-am oprit la ITM (din reflex, poate anticipasem ceva, nu stiu… abia dupa ce am intrat in cladire ne-am dat seama ca noi nu aveam treaba acolo, ci la ***). Urcat in masina, ajuns la ***. Acolo, „domnul” functionar (care i-a vorbit sotiei numai la per-tu, cand ea ii vorbea numai cu dumneavoastra, si a certat-o ca de ce nu stie ce trebuie la dosar, ca de ce a venit in ultima clipa, si multe alte dojeni) ne astepta pe hol.

– Dati-mi hartiile sa ma uit.
Ii ia copiile dupa cartea de munca, studiaza atent semnatura de pe fiecare pagina si intr-un acces de sinceritate:
– Stiti, s-ar putea sa se uite pe hartiile astea cineva mai destept ca mine si sa vada data… si sa nu va accepte dosarul!

Asta in conditiile in care doamna la care fusese doasarul ne asigurase ca mai putem incheia situatia pana marti, iar „domnul” ne-a subliniat ca trebuie pusa data neaparat!
– Pai stiti dumneavoastra ne-ati spus sa punem data.
– Da, dar daca adunati decembrie, a avut 31 de zile, si cu ianuarie, tot 31, o sa vedeti ca sunt 62 de zile, deci ati depasit 60 de zile.
– Pai si acum ce facem?
– Mergi sa mai scoti o data cartea de munca de la ITM, faci copii, mergi sa le stampilezi si sa le semnezi si mi le aduci.
– Domnule nu suntem din Focsani, suntem de la Gugesti!
– Mai faci un drum! E interesul tau! Ar fi bine sa le rezolvi azi, maine deja e prea tarziu. Trebuia sa vii mai devreme!
– Pai n-am stiut de termenul asta. Nu ne-a spus nimeni!
– Legea e deschisa. Trebuia sa stiti!

Sangele imi escalada creierii in timp ce tot acest dialog tampit isi urma cursul nefiresc. Mi-am luat sotia de mana si am iesit din cladire injurand statul cu banii lui cu tot. Pai cheltuiam mai mult timp si benzina cu drumurile, decat banii pe care-i dadea statul! Iar de functionari publici de genul asta, care te pun pe drumuri inutil si fara remuscari, m-am cam saturat; si inca nici nu m-am lovit asa de mult de ei, dar ma astept la orice din partea lor. Si eu care credeam ca „functionar public” inseamna „om in serviciul populatiei„… m-am lamurit.

Nu vreau sa generalizez,sunt sigur ca sunt si functionari de treaba, dar asta a fost mult prea nesimtit si a mai si marturisit ca sunt altii mai destepti ca el.

Macar a fost sincer.

10 Răspunsuri

  1. Imi pare f. rau de c ti s-a intamplat. Am inteles deja ca nu ai mai vazut BANII STATULUI ( care de fapt sunt ai nostri, chiar si ai tai ), si pe care chiar ii meritai( dupa cum sustii, iar eu t cred). Pacat ca aceasta stare de fapt se regaseste ori de cate ori ai nevoie de sprijinul unui functionar public de la primarie , I.T.M., Finante,A.J.O.F.M., Dir. Prot. copilului etc. dar traim cu speranta ca pe viitor se vor mai *indrepta * treburile. Si U ai avut o greseala ca nu te-ai interesat cu privire la drepturile tale.

  2. As vrea ca U, din cand in cand, sa mai creezi un spatiu unde colegii , prietenii ori vizitatorii blogului tau sa-si poata *asterne* anumite intamplari care sa poata fi cunoscute si de ceilalti si poater chiar de tine( si eventual comentate). Pentru a preintampina aceasta * oportunitate*, iata ce iti aduc la cunostiinta:
    Azi, 15.02.2009 am fost dus ( mai mult cu forta, tinanad cont ca veneam acasa dupa 24 ore de munca) de catre sotia mea si cei doi unchi care stau in acelasi bloc cu mine, la o biserica (Imi cer scuze ca nu stiu ce hram poarta) din Focsani, intrucat se desfasura ceremonia de sfintire a acesteia. Recunosc si regret faptul ca nu sunt prea des prezent in asemenea mediu * stapanit de DUMNEZEU*, dar am fost frapat de modul in care alti *onorabili cetateni*, care de fel frecventeaza acest mediu, s-au comportat, respectiv ca a fost o inghesuiala continua si in forta. Acest lucru ar fi fost demn de lauda totusi in cazul in care ” CREDINCIOSII ” prin imbulzeala pe care au creato doreau sa-si arate recunostiinta fata de DIVINITATE, dar de fapt ei doreau sa se termine mai repede, sa treaca prin Sf. ALTAR, si apoi sa ajunga repede acasa. Nu imi pare rau ca am fost prezent, inghesuit, calcat si imbrancit ci doar ca cei care de fel traiesc cu un sentiment divin in suflet mereu au asemena comportament De ce oare? Ai tu Andrei vreun raspuns care sa ma lamureasca? Imi cer scuze ca ” ti-am acaparat Blogul”, dar nu puteam sa ma abtin! Poate cineva sa ma LAMUREASCA?

  3. @ OMU
    Nu ma deranjeaza ca „mi-ai ocupat blogul” ma bucur ca vrei sa te exprim in felul asta. Singura modalitate, aici, pe wordpress, de a se exprima si altcineva este prin comentariile la anumite articole. Daca vrei sa ne impartaseti din experientele tale, te pot ajuta oricand sa iti construiesti si tu un blog. Nu e mare filozofie. Daca te hotarasti in directia asta, te astept pe mess pentru detalii!🙂

  4. Voi incerca sa ma abtin de la a-mi da frau liber ( in scris) **experientelor** si sa nu-ti ocup blogul. daca nu voi reusi mereu, scuze. Mersi ca vrei sa faci din mine un posesor de blog,dar nu cred ca am nevoie stringenta si mai ales nu as sti sa-l administrez in mod placut si rezonabil. Andrei, Ai vreo concluzie la mica mea povestioara ?

  5. Am vrut sa scriu un post asemanator cu ce ai descris tu mai sus. Despre cum se inghesuie unii la pomana, despre cum isi fac altii cruciin viteza cand trec pe langa biserica, si alte lucruri mult mai „grave” (raportate la ceea ce ar trebui sa le fie convingerile pentru care fac gesturile astea), dar m-am abtinut. Sunt multi ipocriti si fatarnici iar cei mai multi o sa-i intalnesti in biserici. Atat am avut de spus!
    A… si inca ceva. Nu-mi plac ipocritii, oamenii care pozeaza in ceva ce nu sunt. Mai degraba apreciez un om modest (nu in sensul de redus intelectual) decat un laudaros care se da drept ceva ce nu va ajunge niciodata… Nu intru in detalii.

  6. E trist – azi merg la ITM. Oare in Brasov o sa am mai mult noroc cu procedurile? Deja am fost avertizata ca doamna de acolo nu e foarte amabila, poate a exagerat lumea si eu o sa ma descurc! Speranta moare ultima!
    E trist ca n-ai sprijin din nicio parte. Si eu am pierdut niste bani de la Stat. Dupa casatorie – cica erau 200 Euro cadou. Dar era tot asa un termen. Pai intre petrecere, calatoria de miere si apoi intorcerea brusca la birou, sincer numai la asta nu ma gandeam. Asa ca sa le fie de bine si sa-i puna langa prima pentru un apartamentul nou – 250 Euro, auzeam ca este. Ce sa faci cu ei? Ah, sa pregatesti dosarul pentru credit, ca si ala costa🙂

  7. Despre aia 200 de euro de la casatorie am o alta poveste, dar nu o sa o spun acum… E interesant, dar asa e la noi in Romanica!

  8. OMU, ce coincidenta… am fost si eu la Biserica respectiva…. frig si mare inghesuiala, dar slujba mi-a placut…mai ales ca-i cunosteam pe cei doi baieti care au fost hirotoniti Mircea – Diacon si Ioan – Preot
    Biserica are hramul: „Pogorarea duhului sfant”… si daca vrei parerea mea… sa ma ierte Dumnezeu … mult LUX: tabla de Cu – in jur de 150 RON foaia (cel putin 700 foi au intrat acolo), podea din marmura (multi bani) si Icoane de-afara si din interior cu pictura murala pe sticla foarte pretioasa (in jur de 1000 E mp), Catapeteasma, sculptata in lemn (cred ca era stejar) a costat cel putzin 15.000 E, si nu mai zis de constructia in sine, care e destul de impunatoare. Bineinteles…totul a fost facut cu Voia Lui Dumnezeu.
    Pot sa mentionez si ca Biserica este in concordanta cu VILELE din imprejurimi.

    Ma intrebai de saitul motociclistilor: http://guguboyz.wordpress.com
    Mica publicitate o gasesti in susul paginii, deasupra pozei!!!

    Sanatate si numai bine.

  9. Si ce daca e lux… lasa sa fie, ca doar pe banii enoriasilor se face totul, Dumnezeu nu e impotriva! Eu am fost intr-o biserica catolica in strainatate si era o frumusete, cu tot ceea ce ziceai tu stel mai sus, tabla de Cu, etc… Importanta e viata spirituala pe care o duci, si cam atat, restul e can=can!

  10. :)) Popick, asta e tare cu restul e Can can:))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: