O urgenta = 1h si 30 min. – part. 2

II.

…am dat coltul si am vazut o mare de oameni. “N-are cum sa fie aici” gandeam. Citesc desupra usii: “RADIOLOGIE”. Hmmm… Imi ocup locul in fata usii fluturand la vedere trimiterea. Nimeni nu comenteaza, aveam sa aflu mai tarziu si de ce. Usa era deschisa, asa ca intru sa cer detalii cadrului medical aflat in camaruta de pe dreapta. O femeie mica si slaba si foarte acra, completa intr-o condica. N-apuc sa spun mare lucru ca ma si repede; vazand cum stau lucrurile si ca sa nu pierd ocazia de a vorbi, ii arunc in graba treaba cu “URGENTA”: “Am o urgenta!”; la care ea: “Toata lumea are urgenta!!!” si m-a poftit, nu prea elegant, pe hol. Dupa fetele celor de acolo stiam ca si ei au trecut prin aceeasi experienta.
Eram nedumerit si debusolat. Nu stiam ce trebuia sa fac. Nu imi explicase nimeni iar radiografii nu prea am facut la viata mea. De fapt asta era prima mea radiografie si nu avea sa fie o experienta prea frumoasa din prima.
Asa ca am facut ce facea toate lumea: am asteptat, si am asteptat, si iar am asteptat… Dupa O ORA, pe la 11 AM, a iesti doamna si a mai cerut niste trimiteri. O intind si eu pe a mea, se uita la hartie si zice “Unde e urgenta? Nici nu e urgenta!” (de parca ar mai fi contat dupa o ora si ceva de cand asteptam). Ii arat respectuos unde bifase doamna doctor casuta “URGENTA”, la care doamna “radioloaga”, lasand glasul mai jos “Mda, nu se vede de parafa… a pus parafa peste…” si dispare in camaruta din dreapta.
Bun si acum? Ma gandeam eu… Acum?! Acum ce?! Astept!!! Si am mai asteptat… La un moment dat se aude din „fundul gradinii” si 
numele meu. Ma ridic cu greu si ma indrept catre camaruta de unde fussesem strigat. Se uita la mine si ma intreaba: „De ce o faci?” Eu zic „… pai… stiti, ma cam doare spatele…” Dar n-apuc sa termin de explicat ca mi-o si reteaza scurt „O faci degeaba!” la care adauga rapid „treci dincolo!” si ma conduce in sala de raze explicandu-mi sumar cum ar trebui sa ma asez. La 11:25 AM terminasem cu radiografia. Eram linistit. Parca-mi trecuse un pic si durerea. Mai trebuia doar sa astept poza de radiografie si interpretarea rezultatului. Asa ca am asteptat. La scurt timp a venit si radiografia si m-am “infipt” printre primi in usa doctorului care avea sa ne interpreteze poza si sa ne stabileasca diagnosticul.

va urma…